Cât costă un site și un magazin online

Diferența dintre un site de 1.500 de lei și unul de 15.000 nu e designul. În multe cazuri, cel ieftin arată mai bine, pentru că e un șablon cumpărat de la un designer bun și completat cu pozele tale.

Diferența e în ce se întâmplă după ce omul intră pe site. Și în cine răspunde când nu se întâmplă nimic.

Palierele care există în România

Astea sunt ordinele de mărime pe care le vezi în oferte, fără TVA. Nu sunt un studiu de piață, sunt ce am întâlnit în discuții cu clienți care ne-au arătat ofertele primite de la alții. Verifică-le oricând cu două-trei cereri proprii.

Palier	Preț orientativ	Ce primești, realist
Șablon completat	1.000–2.500 lei	Un site care arată bine, cu textele tale. Fără structură gândită, fără măsurare
Site pe platformă, cu configurare	3.000–6.500 lei	Câteva pagini, un formular, SEO de bază. Textele le scrii tu
Site construit pe structura ta	7.000–15.000 lei	Structură pornită de la căutări, texte scrise, SEO tehnic, măsurare verificată
Magazin online standard	15.000–40.000 lei	Catalog, plăți, curier, facturare automată, pagini de produs utilizabile
Platformă de comerț cu logică proprie	peste 40.000 lei	Reguli de preț, configuratoare, integrări cu ERP, portal de client

Site-urile și magazinele pe care le facem noi pornesc de la 6.900 de lei, cu 190 de lei pe lună, livrate în trei până la cinci săptămâni. Suntem deci la baza palierului al treilea și intrăm în al patrulea la magazine, în funcție de câte integrări atinge.

De ce nu suntem în primele două paliere: acolo nu putem promite nimic despre rezultat. Un șablon completat e o broșură. Broșurile sunt utile. Doar că nu aduc cereri.

Ce înseamnă concret diferența dintre paliere

Structura paginilor. La palierele de jos vine din șablon: Acasă, Despre noi, Servicii, Contact. La al treilea pornește de la ce scrie clientul tău în Google. De obicei rezultă pagini separate pentru lucruri care în șablon erau un paragraf — și exact alea ajung să aducă trafic.

Textele. Cel mai subestimat cost din toată treaba. Într-o ofertă de 3.000 de lei, textele le scrii tu. În practică, site-ul stă nelansat trei luni pentru că nimeni nu are timp să scrie despre propria firmă. Am văzut proiecte blocate exact aici, la toate palierele.

SEO tehnic. Date structurate, sitemap, adrese curate, viteză reală pe telefon, redirecturi de pe site-ul vechi. Ultimul punct e cel care costă bani dacă lipsește: o mutare fără redirecturi îți pierde pozițiile din Google, iar recuperarea durează luni.

Măsurarea. Aici e linia cea mai clară între paliere. Un site predat fără măsurare instalată și verificată nu îți poate spune niciodată de ce nu funcționează. Când cineva ne spune „avem site, dar nu ne vine nimic de pe el”, întrebăm câte cereri a avut luna trecută. De obicei nu se știe.

Formularul. Sună a glumă și nu e: o parte deloc mică din site-urile de firmă din România au formulare care trimit pe o adresă la care nu mai are nimeni acces. Se testează în cinci minute. Testeaz-o pe a ta acum.

Ce plătești lunar, indiferent de cine face site-ul

Costurile recurente sunt mai importante decât prețul de construcție, pentru că se adună cinci ani.

• Domeniul: câteva zeci de lei pe an. Ține-l pe numele firmei tale, nu pe al agenției.
• Găzduirea: de la câteva zeci la câteva sute de lei pe lună, în funcție de tip. Un site static bine construit costă foarte puțin de ținut online.
• Actualizările de securitate: zero la un site static, obligatorii lunar la WordPress cu pluginuri.
• Modificările de conținut: fie le faci tu, fie le plătești. Dacă le plătești, întreabă la oră sau în abonament.
• Copiile de siguranță: verifică dacă sunt doar programate sau chiar testate prin restaurare. Nu e același lucru, iar diferența se vede o singură dată.

La noi, cele 190 de lei pe lună acoperă găzduire, certificat, copii de siguranță testate prin restaurare efectivă, actualizări și modificările mici de conținut. Nu e o taxă ca să ai voie să folosești ce ai plătit: dacă vrei, îți dăm site-ul și îl duci unde vrei.

Când varianta ieftină e alegerea corectă

Spunem asta des și în prima discuție, pentru că e adevărată în mai multe cazuri decât ne-ar conveni.

Nu ai încă clienți și nu știi exact ce vinzi. Un site de 2.000 de lei, făcut în două săptămâni, e alegerea corectă. Îți trebuie o prezență și o pagină pe care să o dai celor care întreabă. Banii economisiți îi pui în a găsi primii zece clienți, care îți vor spune ce ar trebui să scrie pe site.

Vinzi exclusiv prin recomandare. Dacă fiecare client vine de la alt client, site-ul e o carte de vizită. Nu are nevoie de structură SEO, pentru că nimeni nu te caută în Google — te caută după nume.

Ai nevoie de site pentru un dosar. O finanțare, o autorizație, un partener care cere prezență online. Cel mai ieftin lucru care bifează cerința e răspunsul corect.

Bugetul tău total de marketing e sub zece mii de lei pe an. Atunci un site de cincisprezece mii consumă tot, și nu mai rămâne nimic pentru a-l face găsit. Un site bun fără trafic e o vitrină pe o stradă fără trecători.

În toate cazurile astea, un șablon bine ales, completat cu grijă, cu poze decente și cu un formular care chiar funcționează, e o decizie bună. Nu te simți prost pentru ea.

Pragul de la care un magazin online se justifică

Magazinul online e o unealtă scumpă de întreținut, nu doar de construit. Înainte să îl faci, fă un calcul pe care îl poți face singur în zece minute.

Ia ce plătești acum ca să vinzi: comisionul de marketplace, comisionul platformei cu abonament, sau orele în care cineva preia comenzi pe telefon și pe WhatsApp. Compară cu ce te-ar costa magazinul tău în primul an: construcție, plus găzduire, plus procesatorul de plăți, plus timpul de administrat catalogul.

Un exemplu de calcul, nu o cifră din experiența noastră: la un comision de marketplace în zona a cincisprezece procente și o vânzare de 20.000 de lei pe lună, comisionul e 3.000 de lei lunar. Un magazin propriu de 20.000 de lei se acoperă din comisionul a șapte luni. La 3.000 de lei vânzări pe lună, același magazin se acoperă în peste trei ani și jumătate, timp în care platforma s-a învechit.

Calculul ăsta ratează însă lucrul cel mai important. Marketplace-ul îți aduce cumpărători; magazinul tău nu îți aduce pe nimeni. Un magazin propriu are sens când ai deja de unde să aduci oameni: o listă de clienți, un magazin fizic cu trafic, o prezență în social media care chiar vinde, sau un buget de reclamă constant.

Semnele că e momentul: vinzi constant prin mesaje și preiei comenzile manual; comisionul de marketplace a devenit cea mai mare linie de cost variabil; ai produse pe care le cumpără aceiași oameni de mai multe ori; sau ai nevoie de reguli de preț pe care platforma altcuiva nu le permite.

Semnele că nu e momentul: nu ai încă un produs care se vinde repetat; nu ai buget lunar pentru a aduce trafic; sau motivul principal e că „ar trebui să avem și magazin online”.

Ce ceri într-o ofertă, indiferent cu cine lucrezi

Patru întrebări care separă ofertele, mai bine decât prețul:

1. Cine scrie textele și când? Dacă răspunsul e „le trimiteți voi”, adaugă în minte încă două luni și costul timpului tău.
2. Ce măsurare instalați și cum o verificați? Vrei să auzi de conversii testate, nu doar de un cod pus în pagină.
3. Ce se întâmplă cu adresele de pe site-ul vechi? Dacă nu aud întrebarea asta de la tine, unii furnizori nici nu o pun. Redirecturile 301 sunt obligatorii.
4. Cui aparțin domeniul, codul și accesul la găzduire? Răspunsul corect e: ție. Din prima zi.

Prețurile și ce intră în ele sunt pe pagina de site-uri și magazine online. Dacă ai deja un site și nu știi de ce nu vine nimic din el, cere o radiografie de 45 de minute: ne uităm pe măsurători și pe structură, și pleci cu o listă de reparat. De multe ori reparația costă mai puțin decât un site nou, și îți spunem tot atunci.